DN1 a fost desemnat în 2025 drept „cel mai periculos drum din România”, cu un bilanț de 425 de accidente, 48 de decese și peste 600 de răniți raportate într-un singur an. Pe tronsonul analizat, configurația variază: la ieșirea din București sunt trei benzi pe sens, spre Ploiești două benzi, iar pe Valea Prahovei rămâne o singură bandă în condiții de serpentine și vizibilitate redusă.
Din totalul accidentelor rutiere înregistrate în 2025, 268 au avut loc pe autostrăzi, cele mai multe pe Autostrada A1 (București–Curtea de Argeș). Topul „negru” mai include DN2 (până recent pe primul loc), DN6, DN7 și DN15; deschiderea Autostrăzii Moldovei a redus semnificativ numărul victimelor pe DN2.
Cauzele principale invocate de IGPR sunt: nerespectarea regimului legal de viteză, neacordarea priorității, nerespectarea distanței între vehicule și distragerile la volan. Bogdan Ghebaur (IGPR) a punctat aceste cauze, iar Ionuț Ciurea (Asociația Pro Infrastructură) a subliniat că anchetele se opresc adesea la urmările penale, fără o analiză preventivă a configurării drumului.
Factorii infrastructurali—lipsa separatoarelor, neadaptarea carosabilului la traficul actual și absența autostrăzilor alternative pe anumite coridoare—sunt menționați ca agravanți. Alternativa pentru DN1 între București și Ploiești este A3; pentru alte DN-uri, alternative parțiale sunt A1, A3, A7 sau drumuri expres.
Concluzia raportului și reacțiile organizațiilor de infrastructură semnalează necesitatea unor măsuri urgente de proiectare, separare fizică a sensurilor și politici de prevenție pentru a reduce mortalitatea și numărul de răniți pe DN1 și pe rețeaua națională.