Surse
16/03/2026
16/03/2026
16/03/2026
17/03/2026
16/03/2026
Tensiunile diplomatice au escaladat în intervalul 16-17 martie 2026, după ce România a permis SUA să utilizeze bazele sale militare pentru reaprovizionarea avioanelor în misiuni din Orientul Mijlociu. Purtătorul de cuvânt al MAE iranian, Esmail Baghaei, a avertizat România că utilizarea bazelor ar genera un „răspuns politic și juridic adecvat” și i-a îndemnat pe toți aliații să nu participe la ceea ce Teheranul numește agresiune împotriva Iranului.
În același timp, MAE-ul român a reafirmat neutralitatea României în conflictul din regiune, detaliind cadrul legal existent: acordul bilateral de acces din 2006 care permite SUA utilizarea bazelor în scopuri defensive, iar sistemul românesc de apărare antirachetă este defensiv și în conformitate cu Cartea ONU. Reacțiile interne au coexistat cu evoluțiile militare: trei aeronave de alimentare în aer (Boeing) ale SUA au ajuns la Otopeni, ca parte a unei decizii parlamentare de a extinde prezența la Mihail Kogălniceanu și Otopeni, iar Parlamentul a aprobat această extindere.
În plus, fostul președinte Traian Băsescu a sugerat posibilitatea ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane dislocate în bazele de la Kogălniceanu și Turda, formulând o opinie proprie cu privire la riscurile pentru securitatea română. Ca reacție la amenințări, oficialii români au subliniat că de-escalarea rămâne prioritatea strategică, iar intensificarea dialogului diplomatic cu partenerii occidentali este în curs pentru a reduce riscul unei escaladări militare în regiune.
În context, mesajul comun este că România susține securitatea regională, menținând un cadru defensiv și respectând angajamentele internaționale, în timp ce se adaptează la evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
