Datele Eurostat publicate la 28 februarie 2026 arată că România se situează peste media UE la discriminarea percepută de persoanele născute în străinătate. Aproximativ 10,5% dintre rezidenții născuți în altă țară declară că, în ultimul an, s-au simțit tratați incorect în spații publice (cafenele, magazine, baze sportive), față de 7,8% la nivelul UE.
Persoanele născute în România raportează 3,5% (media europeană 2,8%). Eurostat precizează că este vorba despre „discriminare percepută”, măsurată prin anchete sociale. Cele mai mari procente în spații publice se înregistrează în Țările de Jos 16,2%, Austria 13,9%, Danemarca 13,1% și Finlanda 13,1%; la pol opus se află Croația (0,8% vs 0,7%) și Estonia (6,7% vs 6,4%).
Accesul la locuință este cel mai afectat la nivel european: 12,5% dintre născuții în străinătate se simt discriminați vs 4,3% pentru născuții în țară; în relația cu serviciile publice diferența este 9,7% vs 4,5%. Datele reflectă percepții influențate de conștientizare, așteptări și context juridic, nu neapărat dovezi juridice.
În comparație, Ungaria raportează circa 2%, Grecia 3,2% și Italia 3,6%, în timp ce Bulgaria este apropiată la 8–9%. Autorii Eurostat recomandă îmbunătățirea monitorizării și politicilor anti-discriminare pentru a reduce diferenţele semnificative între cetăţeni şi imigranţi.
Măsuri locale şi educaţie civică sunt esenţiale imediat.
