Surse
Disputa publică privind proiectul Catedralei din Centrul Civic al Brașovului a intrat într-o nouă fază în ultimele zile din martie 2026, după ce afirmațiile consilierului local Sorin Bîscă (PSD) au aprins reacții intense în mediul online. Susținătorii proiectului invocă argumente despre identitatea culturală, obligațiile legale și necesitatea unui lăcaș de cult în centrul administrativ, în timp ce o parte semnificativă a brașovenilor cere ca resursele publice să ajungă în principal către sănătate, infrastructură și servicii pentru comunitate.
Brașovul se află astfel în fața unei răscruci urbanistice: să fie recunoscut ca simbol religios sau să prioritizeze nevoi concrete ale locuitorilor? Din punct de vedere legal, Sorin Bîscă a lansat o replică despre faptul că proiectul este „obligatoriu prin lege” și că este „limitat prin urbanism”.
El susține că instanța a fixat cadrul în care Primăria trebuie să permită construcția și să includă lăcașul în Planul Urbanistic Zonal (PUZ), menționând că decizii definitive au fost obținute în timpul mandatului fostului primar Allen Coliban (2021). Această poziție este prezentată ca fiind o concluzie juridică, menită să tempereze criticile privind dimensiunile construcției și impactul asupra spațiului public.
Reacțiile administrative și cele din spațiul civic subliniază însă necesitatea respectării normelor de urbanism, sugerând că dacă există vreo oportunitate politică încă deschisă, este în evaluarea modului în care proiectul afectează centrul orașului. Pe de altă parte, reacțiile cetățenilor rămân în majoritate orientate spre prioritizarea sănătății, a infrastructurii și a calității vieții, avertizând că spațiul public nu poate fi sacrificat în numele unui simbol.
În concluzie, discuția continuă, iar brașovenii așteaptă clarificări despre cum și când proiectul Catedralei ar putea fi integrat în cadrul urban al orașului fără a diminuează resursele sau identitatea comunității.
