Ce se ascunde în spatele tăierilor de personal din creșe din Brașov?

Brasovul intră într-un climat de tensiune legat de restructurări în creșe, unde părinții cer explicații publice despre diminuarea personalului de îngrijire. O petiție publică, difuzată pe Declic, este adresată Inspectoratului Școlar Județean Brașov, Primăriei Brașov și Ministerului Educației, solicitând clarificări și oprirea reducerilor.

Principala nemulțumire vizează posibilitatea ca o singură îngrijitoare să deservească două grupe, ceea ce ar însemna un efectiv de până la 46 de copii pe același adult. Acest raport de 40–46 de copii per îngrijitoare, confirmat de susținătorii campaniei, ar crește semnificativ dificultățile în îngrijirea și supravegherea copiilor între 6 luni și 3 ani, iar grupele ajung să fie răsfrânte asupra siguranței și igienei copiilor mici.

Părinții avertizează despre lipsa sprijinului real în timpul activităților de alimentație, îmbrăcare și transfer, ceea ce ar putea genera deficiențe în supraveghere. Petiția a strâns peste 2.000 de semnături, iar demersul a generat reacții la nivel local.

În Brașov, oraș cu provocări de supraaglomerare în creșe, părinții cer în mod ferm clarificări privind deciziile de personal și modul în care aceste schimbări vor afecta, în practică, siguranța copiilor. În paralel, fostul ministru al Educației, Liviu Marian Pop, a avertizat public despre risc, afirmând că „ăsta nu e reformă, e PERICOL pentru copii”, subliniind că deficitul de personal pune grupele mici vulnerabile în situații critice.

Reacțiile de la ISJ Brașov, Primăria Brașov și Ministerul Educației sunt așteptate pentru a clarifica dacă măsurile vor fi reanalizate, în contextul în care multe creșe se află în fața unor creșteri ale cererii, iar ghidurile de personal rămân subiect de dezbatere publică. Cursul acțiunilor indică o criză de încredere în rândul părinților, iar autoritățile sunt somate să ofere răspunsuri rapide privind modul în care se va asigura siguranța copiilor din creșe, în condițiile actualelor tăieri de personal și a creșterii reticenței la eventuale reorganizări.