Surse
Românii sărbătoresc pe 30 noiembrie Ziua Sfântului Apostol Andrei, considerat ocrotitorul țării și numit „Cel dintâi chemat”. Sfântul Andrei a fost originar din Betsaida și a fost fratele Sfântului Petru.
Tradiția spune că el este cel care a adus creștinismul pe meleagurile românești, creștinând strămoșii geto-daci. Ziua Sfântului Andrei este însoțită de numeroase tradiții și superstiții precreștine. Spre exemplu, oamenii pun crenguțe de vișin în apă, iar dacă înfloresc până la Crăciun, se consideră că vor avea un an prosper.
Aproape 700.000 de români poartă numele Andrei sau derivate ale acestuia. Totodată, această zi marchează începutul sărbătorilor de iarnă, care se încheie pe 6 ianuarie de Bobotează.
Pe lângă Sfântul Andrei, creștinii ortodocși din Transilvania îl serbează și pe Sfântul Andrei Șaguna, mitropolitul Transilvaniei, recunoscut pentru eforturile sale în apărarea drepturilor ortodocșilor în secolul XIX și fondarea Gimnaziului Românesc din Brașov în 1851. Aceste tradiții, alături de obiceiuri precum întoarcerea vaselor din bucătărie și utilizarea usturoiului ca protecție împotriva duhurilor rele, sunt exemple de sincretism cultural și religios care definesc identitatea românească de-a lungul istoriei.
