Surse
Guvernul României justifică majorarea impozitelor pe clădiri, terenuri și autovehicule ca o reformă necesară pentru corectarea dezechilibrelor fiscale, creșterea veniturilor locale și respectarea angajamentelor europene. Executivul estimează venituri suplimentare de aproximativ 3,7 miliarde lei în 2026, o creștere de peste 30% față de 2025; din aceasta, 1,42 miliarde lei provin din impozitele pe clădiri, 1,09 miliarde lei din terenuri și 1,18 miliarde lei din autovehicule.
România era cotată la 0,55% din PIB din venituri din impozitarea proprietății, față de media UE de 1,85%. Ca măsură tranzitorie, baza impozabilă a fost recalibrată la 2.677 lei/mp (≈535 euro/mp), o creștere de circa 70% față de valorile istorice; impozitarea la valoarea de piață este preconizată pentru 1 ianuarie 2027.
Guvernul arată că peste o treime din impozitele datorate anterior nu erau încasate și că multe scutiri au fost eliminate; facilitățile locale rămân permise doar țintit și în limita a 5% din veniturile colectate anul precedent. Pentru clădirile rezidențiale, cote orientative rămân între 0,08% și 0,2%, iar consiliile locale pot decide majorări de până la 100% în cazuri specifice.
Sistemul pentru autovehicule păstrează calculul pe capacitate cilindrică (fracțiuni de 200 cm³), dar valorile sunt diferențiate după norma Euro; autoturismele hibride vor fi evaluate în funcție de emisii reale (pragul de referință menționat: sub 50 g/km CO₂). Reforma este legată de PNRR și de negocierile cu Comisia Europeană (cereri de plată estimate între 300–500 milioane euro) și a întâmpinat dificultăți de implementare (erori de calcul, probleme informatice, contestații și decizii ale Curții Constituționale).
Guvernul insistă că sumele rămân la bugetele locale, în ciuda temerilor și criticilor politice legate de redistribuire.
